Dreptul bunurilor An II semI 2008-2009

In jos

Dreptul bunurilor An II semI 2008-2009

Mesaj  aron-t la data de 23/12/2008, 5:27 pm

Raspunsuri

aron-t

Numarul mesajelor : 19
Data de inscriere : 26/01/2008

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

rasunsuri dr. bunurilor

Mesaj  aron-t la data de 23/12/2008, 5:39 pm

LISTA DE SUBIECTE PENTRU EXAMEN+REZOLVARI
DISCIPLINA: DREPTUL BUNURILOR (DREPTURI REALE)

1) Ce este patrimoniul, din punct de vedere juridic. pag. 25

Īn sens juridic, patrimoniul desemneaza totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale care apartin unei persoane.

2) Care sunt elementele care se desprind din trasatura juridica a patrimoniului de a fi o universalitate juridica. pag. 25-26

latura activa, alcatuita din totalitatea drepturilor patrimoniale;
latura pasiva, alcatuita din totalitatea obligatiilor patrimoniale.

3) Constituie caractere juridice ale patrimoniului . pag. 25-28
Caracterele juridice ale patrimoniului

1 Patrimoniul este o universalitate juridica
2 Orice persoana are un patrimoniu
3 Patrimoniul este unic
4 Patrimoniul este divizibil5 5 Patrimoniul este inalienabil

4) Cum se explica divizibilitatea patrimoniului. pag. 27

Divizibilitatea patrimoniului īnseamna ca acesta poate fi īmpartit īn mai multe mase
de bunuri, fiecare dintre ele avānd un regim juridic diferit.
Patrimoniul poate fi divizat si īn cazul separatiei de patrimonii ceruta de creditorii
succesiunii, prin care se urmareste īmpiedicarea confuziunii patrimoniului defunctului
cu patrimoniul succesorului.

5) Ce functii īndeplineste patrimoniul. pag. 28-31

? patrimoniul constituie gajul general al creditorilor chirografari;
? patrimoniul explica si face posibila subrogatia reala cu titlu particular;
? patrimoniul explica si permite transmisiunea universala si transmisiunea cu titlu
universal.

6) Care sunt caracterele juridice ale patrimoniului. pag. 25-28

1 Patrimoniul este o universalitate juridica
2 Orice persoana are un patrimoniu3 3 Patrimoniul este unic
4 Patrimoniul este divizibil
5 Patrimoniul este inalienabil

7) Cum se clasifica drepturile patrimoniale. pag. 31

? drepturi reale;
? drepturi de creanta

Cool Care subiect este determinat/nedeterminat īn cazul drepturilor reale. pag. 32

titularul sau, determinat

9) Care sunt caracterele juridice ale drepturilor reale. pag. 32-33

1. Drepturile reale sunt drepturi absolute, opozabile erga omnes
2. Drepturile reale au un caracter perpetuu sau limitat
3. Drepturile reale sunt limitate ca numar
4. Dreptul de urmarire si dreptul de preferinta

10) Ce este dreptul de urmarire. pag. 33

este posibilitatea recunoscuta titularului unui drept real de a
pretinde restituirea bunului de la orice persoana la care acesta s-ar afla.


11) Ce este dreptul de preferinta . pag. 33

consta īn posibilitatea conferita de dreptul real titularului sau de a
fi satisfacut cu prioritate fata de titularii altor drepturi

12) Ce caractere juridice prezinta drepturile de creanta . pag. 34

1. Dreptul de creanta este un drept relativ
2. Drepturile de creanta sunt nelimitate ca numar
3. Dreptul de creanta nu da nastere dreptului de urmarire si dreptului de preferinta

13) Ce sunt obligatiile reale . pag. 36

Obligatiile reale reprezinta o categorie juridica intermediara īntre drepturile reale si
drepturile de creanta si constau īn anumite īndatoriri, prevazute expres de lege sau
conventia partilor, a caror existenta este determinata, de regula, de stapānirea unui
lucru.

14) Ce sunt obligatiile reale de a face . pag. 36-37

Obligatiile propter rem, cunoscute sub denumirea de obligatii reale de a face, sunt
īndatoriri ce revin detinatorului unui bun determinat si care au ca izvor legea sau
conventia partilor.

15) Sunt drepturi reale principale . pag. 37-38

dreptul de proprietate;
? dreptul de uz;
? dreptul de uzufruct;
? dreptul de abitatie;
? dreptul de servitute;
? dreptul de superficie.
Īn alte izvoare ale dreptului civil sunt reglementate si alte drepturi reale principale,
respectiv:
? dreptul de administrare;
? dreptul de concesiune;
? dreptul de folosinta.

16) Sunt drepturi reale accesorii . pag. 38

dreptul de gaj,
? dreptul de ipoteca;
? privilegiile;
? dreptul de retentie

17) Ce este posesia . pag. 39

Potrivit art. 1846 alin. 2 Cod civil posesia este detinerea unuilucru sau folosirea de un
drept, exercitata una sau alta, de noi īnsine saude altul īn numele nostru.
Īn consecinta, posesia reprezinta o stapānire de fapt a unui bun si nu se confunda cu
proprietatea, care este o stare de drept.

18) Cum se pierde posesia . pag. 42

Posesia se pierde daca ambele elemente sau cel putin unul dintre cele doua elemente
constitutive ale acesteia dispar.
Cazurile de disparitie a elementului material sunt pieirea bunului sau trecerea bunului
īn stapānirea altui posesor;corpus,animus.

19) Cum se realizeaza dobāndirea posesiei . pag. 41-42

Pentru a fi dobāndita posesia este necesar sa fie īntrunite ambelesale elemente
constitutive
elementul material, corpus si elementul
intentional, animus.

20) Care sunt viciile posesiei. pag. 45-47

1. Discontinuitatea
2. Violenta
3. Clandestinitatea
4. Echivocul

21) Care sunt efectele juridice pe care le produce posesia. pag. 47-54

1. Posesia creeaza o prezumtie de proprietate
2. Posesorul de buna – credinta dobāndeste fructele lucrului posedat
3. Protejarea posesiei prin actiunile posesorii

22) Prin ce fel de actiune se realizeaza protejarea posesiei. pag. 52

Actiunea posesorie este acea actiune pusa la īndemāna posesorului pentru a apara
posesia – ca stare de fapt – īmpotriva oricarei tulburari, pentru a mentine aceasta stare
ori pentru a redobāndi posesia atunci cānd ea a fost pierduta.

23) Ce caractere juridice prezinta actiunile posesorii. pag. 53

actiunile posesorii sunt actiuni reale
actiunile posesorii sunt actiuni imobiliare

24) Ce conditii se cer pentru exercitarea actiunii posesorii generale – īn complāngere-.
pag. 53

1. sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare;
2. reclamantul sa faca dovada ca, īnainte de tulburare sau
deposedare, a posedat bunul cel putin un an;
3. posesia reclamantului sa fie o posesie utila, adica neviciata.

25) Ce este acNiunea posesorie speciala – reintegranda - . pag. 54

Actiunea posesorie speciala numita si actiune īn reintegrare – reintegranda , este
specifica pentru apararea posesiei atunci cānd deposedarea sau tulburarea s-a produs
prin violenta

26) Care sunt atributele dreptului de proprietate. pag. 55-56
1. Posesia (jus utendi)
2. Folosinta (jus fruendi)
3. Dispozitia (jus abutendi)

27) Ce caractere juridice prezinta dreptul de proprietate. pag. 56-60

1. Drept absolut
2. Drept exclusiv
3. Drept perpetuu
4. Drept al carui continut si limite sunt stabilite de lege

28) Cum se clasifica proprietatea īn raport de titular. pag. 60

proprietate publica si proprietate
privata.

29) Care sunt drepturile copartasilor īn cazul proprietatii comune pe cote – parti
obisnuite sau temporare. pag. 78-79

Fiecare copartas poate efectua singur, fara acordul celorlalti copartasi, acte materiale
cu privire la īntregul bun, cu respectarea urmatoarelor conditii:
1. sa nu stānjeneasca folosinta bunului de catre ceilalti copartasi;
2. sa nu schimbe destinatia bunului sau modul de folosire al acestuia.
Referitor la dreptul copartasilor la fructele produse de bun, se
distinge īntre fructele civile si fructele industriale, respectiv:
- fructele civile se cuvin tuturor copartasilor, proportional cu cota – parte din drept;
- fructele industriale (a caror producere presupune muncam omului) se cuvin numai
copartasului care a lucrat efectiv. Copartasul care a stat īn pasivitate va putea pretinde
o cota-parte din fructele industriale numai daca dovedeste ca a fost īmpiedicat sa
participe la producerea si culegerea fructelor.
Oricare dintre copartasi poate efectua singur, fara acordul si chiar īmpotriva vointei
celorlalti copartasi, acte de conservare.

30) Ce este domeniul public . pag. 65

Domeniul public poate fi caracterizat ca fiind acel domeniu din care fac parte
bunurile proprietate publica ce apartin statului si unitatilor administrativ-teritoriale sau
totalitatea bunurilor ce formeaza obiectul dreptului de proprietate publica.

31) Includerea bunurilor īn domeniul public se face īn functie de urmatoarele criterii.
pag. 64

Declaratia legii
Natura bunurilor
Afectatiunea bunurilor

32) Ce bunuri intra īn alcatuirea domeniului public. pag. 64-65

intra īn domeniul public acele bunuri care sunt de uz sau de interes
public;
Sunt bunuri de uz public acele bunuri care prin
natura lor sunt de folosinta generala (parcuri publice, drumuri publice, piete publice);
de interes public sunt acele bunuri ce intereseaza toti membri societatii, chiar daca nu
au acces nemijlocit la folosinta acestor bunuri (scolile, spitalele, muzeele, etc. )

33) Cum se dobāndeste proprietatea publica. pag. 66

a) pe cale naturala;
b) prin achizitii publice efectuate īn conditiile legii;46
c) prin expropriere pentru cauza de utilitate publica;
d) prin acte de donatii/ legate acceptate de Guvern /consiliu judetean/local, daca bunul īn
cauza intra īn domeniul public;
e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau unitatilor administrativteritoriale
īn domeniul public al acestora pentru cauza de utilitate publica

34) Care sunt subiectele dreptului de proprietate publica . pag. 63

1. statul, pentru bunurile din domeniul public de interes national ;
2. unitatile administrativ-teritoriale, pentru bunurile din domeniul
public de interes local.

35) Care este regimul juridic al bunurilor proprietate publica. pag. 66-67

Art. 5 din Legea 213/1998 prevede ca regimul juridic al dreptului de proprietate
publica e reglementat prin aceasta lege, daca prin legi speciale nu se dispune altfel;
aceasta lege cuprinde sediul materiei īn ceea ce priveste exercitarea dreptului de
proprietate publica; regula de baza ce guverneaza regimul juridic al dreptului de
proprietate publica e ca exercitarea acestui drept sa nu fie dispusa prin legi speciale. Īn
situatia īn care prin legi speciale nu se stabileste un regim juridic derogator se aplica
prevederile legii organice īn ceea ce priveste regimul juridic.

36) Care sunt modalitatile juridice ale dreptului de proprietate. pag. 75

- proprietatea rezolubila, proprietatea anulabila;
- proprietatea comuna si proprietate periodica.

aron-t

Numarul mesajelor : 19
Data de inscriere : 26/01/2008

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Dreptul bunurilor An II semI 2008-2009

Mesaj  aron-t la data de 23/12/2008, 5:39 pm

37) Care sunt felurile proprietatii comune pe cote – parti. pag. 77

? proprietate comuna pe cote –parti obisnuita sau temporara;
? proprietate comuna pe cote –parti fortata si perpetua

38) Proprietatea comuna pe cote-parti prezinta urmatoarele caractere juridice. pag. 77

1. nici unul dintre coproprietari nu este titularul exclusiv al unei fractiuni materiale din
bun;
2. fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote – parti din dreptul de
proprietate asupra bunului nedivizat din punct de vedere material.

39) Cum ia nastere proprietatea comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara. pag. 77
Coproprietatea temporara se naste ca efect al deschiderii unei succesiuni, atunci cānd
defunctul lasa mai multi mostenitori sau dintrun contract translativ de proprietate
avānd mai multi dobānditori.

40) Sunt cazuri de proprietate comuna pe cote-parti fortata si perpetua. pag. 84-86

1. coproprietatea fortata asupra partilor comune din cladirile cu mai multe etaje sau
apartamente;
2. coproprietatea fortata asupra bunurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a
doua imobile vecine;
3. coproprietatea fortata asupra despartiturilor comune;
4. coproprietatea fortata asupra bunurilor considerate ca fiind bunuri de familie.

41) Ce este proprietatea comuna īn devalmasie. pag. 86-87

este acea forma a dreptului de proprietate comuna
caracterizata prin faptul ca titularii sai nu au determinata cota-parte ideala din dreptul
de proprietate asupra unor bunuri nefractionate īn materialitatea lor, bunul apartinānd
deopotriva tuturor coproprietarilor.

42) Ce este partajul conventional sau voluntar. pag. 80

Partajul conventional sau voluntar reprezinta acordul de vointa exprimat de toti
coproprietarii, īn sensul īncetarii proprietatii comune

43) Ce solutie poate adopta instanta de judecata īn cazul partajului judiciar. pag. 82

1. partajarea īn natura a bunului, atunci cānd bunul este comod partajabil īn natura
2. atribuirea bunului catre unul din copartasi cu obligarea acestuia la plata echivalentului
banesc al cotelor celorlalti copartasi, echivalent numit sulta.
3. prin vānzarea bunului si īmpartirea pretului catre toti copartasii, īn raport de cota –
parte din dreptul de proprietate.

44) Caror acte juridice li se aplica regula unanimitatii. pag. 78-79

Actul juridic de administrare
Actul juridic de dispozitie

45) Care este procedura exproprierii. pag. 92-94

Procedura exproprierii se desfasoara īn trei etape reglementate distinct īn lege:
1. utilitatea publica si declararea ei;
2. masurile premergatoare exproprierii;
3. exproprierea si plata despagubirilor.
Pentru a se produce exproprierea este necesar sa fie īntrunite, īn mod cumulativ,
urmatoarele conditii:
– existenta unei declaratii de utilitate publica;
– existenta unei publicitati speciale;
– existenta unei juste si prealabile despagubiri.

46) Din categoria actiunilor petitorii fac parte. pag. 136

- actiunea īn revendicare;
- actiunea īn granituire;
- actiunea īn prestatie tabulara;
- actiunea negatorie;
- actiunea confesorie.

47) Ce este granituirea. pag. 137

este actiunea reala prin care reclamantul solicita instantei sa determine, īn
contradictoriu cu pārātul, prin semne exterioare, īntinderea proprietatilor partilor.

48) Ce caractere juridice prezinta actiunea īn granituire. pag. 137

– actiune reala, deoarece se īntemeiaza pe dreptul de proprietate sau un alt drept real;
– actiune petitorie, deoarece are ca scop delimitarea proprietatii limitrofe;
– actiune imobiliara, pentru ca prin actiunea īn granituire se apara drepturi reale
imobiliare;
– imprescriptibila, caracter care decurge din faptul ca este o actiune reala imobiliara;
– declarativa de drepturi, īntrucāt tinde la reconstituirea limitelor reale īntre
proprietatile īnvecinate.

49) Actiunea īn revendicare prezinta urmatoarele caractere juridice. pag. 141-142

1. actiunea īn revendicare este o actiune reala
2. actiunea īn revendicare este o actiune petitorie
3. actiunea īn revendicare este imprescriptibila sub aspect extinctiv

50) Ce este actiunea īn revendicare. pag. 141
Actiunea īn revendicare este actiunea reala petitorie prin care reclamantul solicita
instantei de judecata sa-i recunoasca dreptul de proprietate asupra unui bun determinat si
sa-l oblige pe pārāt la restituirea posesiei bunului.

51) Cine poate sa exercite actiunea īn revendicare. pag. 142-143

ambii soti
proprietarul exclusiv al bunului.

52) Care este obiectul material al acNiunii īn revendicare. pag. 143

bunuri imobile sau mobile individual determinate

53) Cine este titularul actiunii īn revendicare . pag. 142

Titularul actiunii īn revendicare nu poate fi decāt proprietarul exclusiv al bunului.

54) Care acte juridice constituie titlu īn materia revendicarii imobiliare. pag. 144

- actele juridice translative de proprietate: vānzarea, donatia;
- actele declarative de drepturi: hotarārea judecatoreasca, un act de partaj, o tranzactie;
- acte administrative: titlul de proprietate emis in baza Legii nr. 18/1991, modificata
prin Legea nr. 247/2005.

55) Īn cazul actiunii īn revendicare imobiliara, daca reclamantul are titlu, el va cāstiga
procesul daca : pag. 145

In cazul īn care reclamantul are titlu, el va cāstiga procesul daca titlul īndeplineste doua
conditii: emana de la un tert si nu de la reclamantul īnsusi, iar data certa a titlului este
anterioara datei la care pārātul a intrat in posesia bunului imobil;

56) Care sunt bunurile mobile īn privinta carora se aplica regula instituita de art. 1909
alin. 1 Cod civil. pag. 147-148

Regula mentionata se aplica cu conditia ca bunurile mobile sa fie corporale deoarece
acestea sunt susceptibile de posesiune (de detentiune materiala).
Se aplica, cu caracter de exceptie, si unor bunuri incorporale, si anume titlurilor la
purtator, data fiind corporalitatea drepturilor pe care le reprezinta, apropiindu-le īn
acest fel de natura bunurilor corporale.
Reprezinta titluri la purtator: actiunile societatilor, obligatiile
emise de stat si societatile comerciale pe actiuni, actiunile la purtator si
certificatele de proprietate

57) Care sunt efectele actiunii īn revendicare. pag. 150-152

1. restituirea lucrului revendicat;
2. restituirea fructelor;
3. restituirea cheltuielilor necesare si utile efectuate de posesorul pārāt cu lucrul pe care
trebuie sa-l restituie

58) Īn cazul admiterii actiunii īn revendicare, cum se restituie cheltuielile . pag. 152

Cheltuielile utile sau ameliorarile reprezinta suma de bani sau munca depusa pentru
sporirea valorii lucrului.
Cheltuielile utile se restituie conform art. 997 Cod civil atāt de
posesorul de buna credinta cāt si de posesorul de rea credinta, īn masura
sporului de valoare adus lucrului, calculat la data restituirii.
Cheltuielile voluptuarii sau de simpla placere, au caracter de lux sau de īnfrumusetare a
bunului, pe care posesorul le-a facut pentru placerea lui personala si care nu sporesc
valoarea lucrului. Aceste cheltuieli nu sunt datorate de proprietar.

59) Cheltuielile necesare sunt . pag. 152

acea categorie de cheltuieli care constau īn sumele de bani ori
munca depusa pentru conservarea bunului.

60) Prin uzucapiune se pot dobāndi urmatoarele drepturi. pag. 167

dreptul de proprietate privata si dezmembramintele
acestuia, uzufructul, uzul, abitatia, servitutile.

61) Īn sistemul Codului civil, formele uzucapiunii sunt urmatoarele . pag. 168

1. una generala, de drept comun pentru īmplinirea careia nu este necesara decāt o
posesie obisnuita exercitata pe durata a 30 de ani;
2. una speciala, pentru care termenul este redus la 10 pāna la 20 de ani, avānd īn vedere
calitatile cerute posesiei, respectiv de a fi fost exercitata cu buna – credinta, īn temeiul
unui just titlu.

62) Care sunt condiNiile uzucapiunii de 30 de ani. pag. 168

Daca sunt īndeplinite, cumulativ, doua conditii:
– posesia sa fie exercitata neīntrerupt, timp de 30 de ani;
– posesia sa fie utila, adica neviciata, conform art. 1847 Cod civil

63) Care sunt conditiile uzucapiunii de 10 pāna la 20 de ani. pag. 169-170

Uzucapiunea scurta poate fi invocata daca sunt īndeplinite si urmatoarele conditii
speciale:
1. posesia sa se īntemeieze pe just titlu;
2. posesia sa fie de buna – credinta;
3. posesia sa se execute neīntrerupt, de la 10 la 20 de ani, dupa
distinctiile cuprinse īn lege.

64) Justul titlu trebuie sa īndeplineasca urmatoarele conditii. pag. 170-172

– sa nu emane de la adevaratul proprietar ; īn acest caz n-ar mai fi nevoie de
uzucapiune, deoarece actul juridic provenit de la proprietar este suficient prin el īnsusi
sa transfere dreptul de proprietate;
– sa aiba o existenta reala: un titlu putativ, care exista numai īn imaginatia posesorului
nu poate fi apt pentru uzucapiunea scurta;
– sa cuprinda cu exactitate, īn toata īntinderea sa, bunul posedat si care urmeaza sa fie
uzucapat;
– sa aiba data certa198 (art.1182 din Codul Civil), deoarece altfel el este inopozabil
tertilor, iar termenul de 10-20 de ani īncepe sa curga de la data certa a justului titlu;
– sa existe si sa fie dovedit separat de buna credinta; referitor la dovada justului titlu
precizam ca sunt aplicabile regulile generale de proba a actelor juridice, iar sarcina
probei incumba uzucapantului,deoarece el este cel care invoca justul titlu īn favoarea sa.

65) Pot servi ca just titlu. pag. 171

1. actele translative de proprietate īncheiate cu o persoana care nu
are calitatea de proprietar;
2. hotarārile judecatoresti care tin loc de contract de vānzare-cumparare
(art. 5 alin. 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005);
3. tranzactia īncheiata pentru a stinge litigiul, prin care una din parti transfera
celeilalte un imobil care-i apartine, sub conditia ca acest imobil sa nu formeze obiectul
litigiului respectiv;
4. titlul anulabil, cu mentiunea ca nu poate fi opus persoanei īndreptatite sa invoce
nulitatea relativa ( art.1897 alin. 3 Cod civil).
Dupa prescrierea termenului īn care se putea invoca nulitatea relativa, actul anulabil
poate fi invocat ca just titlu si īmpotriva persoanei care ar fi avut dreptul sa ceara
anularea.
5. succesiunea legala (ab intestat) si succesiunea testamentara
(titlul pro herede), īn temeiul art.1858 din Codul Civil;

66) Īn materia accesiunii imobiliare artificiale, este constructor de rea – credinta.
pag. 160-162
Constructorul de rea – credinta este persoana care face o plantatie
sau ridica o constructie pe un teren despre care a stiut ca nu este proprietatea sa.
Este constructor de rea-credinta:
1. persoana care foloseste terenul fara nici un titlu;
2. persoana care foloseste terenul īn temeiul unui titlu lovit de vicii, pe care le cunoaste;
3. persoana care construieste pe un teren aflat īn litigiu, asupra caruia i s-a recunoscut
dreptul de proprietate printr-o hotarāre judecatoreasca nedefinitiva;
4. detentorul precar al terenului pe care edifica o constructie;
5. arendasul care a efectuat lucrari, constructii sau alte lucrari pe pamāntul luat īn
arenda.

67) Constituie cazuri de accesiune imobiliara naturala. pag. 157-158

1. aluviunile;
2. avulsiunea;
3. insulele si prundisurile;
4. accesiunea animalelor

68) Codul civil reglementeaza urmatoarele cazuri de accesiune mobiliara. pag. 164-166

Codul civil reglementeaza trei cazuri de accesiune mobiliara:
? adjunctiunea;
? specificatiunea;
? confuziunea (amestecul).

69) Cum se constituie dezmembramintele dreptului de proprietate. pag. 98

prin lege: dreptul de abitatie, servitutile legale si naturale, dreptul de superficie;
? prin act administrativ emis de autoritatea competenta:dreptul real de folosinta;
? prin destinatia proprietarului: servitutile stabilite prin fapta omului;
? prin uzucapiune:dreptul de uzufruct, dreptul de uz, servitutile continue si aparente,
dreptul de superficie;
? prin vointa omului: dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitatie, servitutile
stabilite prin fapta omului, dreptul de superficie.

aron-t

Numarul mesajelor : 19
Data de inscriere : 26/01/2008

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

asta e tot

Mesaj  aron-t la data de 23/12/2008, 5:39 pm

131) Cum se exercita dreptul de superficie. pag. 133-134
Exercitarea dreptului de superficie
Superficiarul, avānd un drept de proprietate asupra constructiilor, plantatiilor sau
altor lucrari, exercita atributele acestuia – posesia, folosinta si dispozitia – īn
integralitatea lor.
Asupra terenului pe care se afla edificiile si plantatiile, superficiarul exercita posesia,
folosinta si un drept de dispozitie materiala limitate, reprezentānd doar posibilitatea de
a dispune de substanta terenului īn masura necesara realizarii constructiilor,
plantatiilor sau altor lucrari (cum ar fi sapaturi, excavari, consolidari, etc.).
Superficiarul poate transmite dreptul de proprietate asupra constructiei, plantatiei sau
altor lucrari, odata cu acesta transmitāndu-se si dreptul de superficie. Transmiterea se
poate face prin acte juridice īntre vii, prin acte juridice pentru cauza de moarte si prin
mostenire legala.
Superficiarul poate sa greveze cu sarcini reale constructia, plantatia sau lucrarea, fara
consimtamāntul proprietarului terenului.
132) Ce este dreptul real de folosinta. pag. 134
Dreptul real de folosinta reprezinta un dezmembramānt al dreptului de proprietate
privata al unitatilor administrativ-teritoriale asupra unor categorii de terenuri agricole,
constituit īn favoarea unor persoane fizice prin acte administrative individuale.
133) Dreptul real de folosinta are urmatoarele caractere juridice. pag. 135
1. Este un drept real,
2. Are caracter intuitu personae,
3. Este un drept temporar,
4. Este un drept inalienabil,
5. Se constituie si, uneori, se stinge prin acte administrative individuale.
134) Care este regimul juridic al circulatiei constructiilor. pag. 203-204
Constructiile de orice fel aflate īn proprietate privata sunt īn circuitul civil general si pot
fi īnstrainate si dobāndite prin oricare dintre modurile prevazute de lege: conventie,
testament, succesiune legala, uzucapiune, accesiune.
Dreptul de proprietate asupra constructiilor poate fi dezmembrat, prin constituirea
unui drept de uzufruct, uz, abitatie, servitute, superficie si poate fi grevat printr-o
ipoteca sau un privilegiu imobiliar.
Referitor la persoanele care pot dobāndi dreptul de proprietate asupra constructiilor,
precizam ca subiecte ale acestui drept poate fi orice persoana fizica sau juridica, romāna
sau straina.
135) Cum se apara dezmembramintele dreptului de proprietate. pag. 140-141
Actiunea confesorie este acea actiune reala prin care reclamantul cere instantei de
judecata sa stabileasca, prin hotarārea ce va pronunta, ca el este titularul unui drept real,
dezmembramānt al dreptului de proprietate, uzufruct, uz, abitatie, servitute, superficie,
asupra bunului altuia, si sa-l oblige pe pārāt, care poate fi proprietarul sau o alta persoana,
sa-i permita exercitarea lui deplina si netulburata.
Obiectul actiunii confesorii īl constituie obligarea pārātului la recunoasterea existentei
unui drept real, dezmembramānt al dreptului de proprietate asupra imobilului
proprietatea altei persoane, precum si obligarea pārātului la respectarea acestui drept.
Actiunea confesorie este o actiune reala, petitorie, deoarece īn cadrul litigiului se
analizeaza existenta sau inexistenta dreptului real al reclamantului si ea poate fi
exercitata īn termen de 30 de ani.
136) Pentru a-si exercita dreptul prioritar la dobāndirea imobilului expropriat, potrivit
Legii nr. 33/1994, fostul proprietar trebuie sa raspunda expropriatorului ce doreste sa
īnstraineze imobilul expropriat, īn termen de . pag. 95
60 de zile de la primirea notificarii .
137) De cine se declara utilitatea publica īn materia exproprierii. pag. 92
Conform art. 7 alin. 1 din Legea nr. 33/1994, utilitatea publica se declara de catre
Guvern pentru lucrarile de interes national si de catre consiliile judetene si Consiliul
Local al Municipiului Bucuresti pentru lucrarile de interes local.
138) Prin ce se caracterizeaza proprietatea anulabila. pag. 76
Proprietatea anulabila este acea modalitate a dreptului de proprietate care ia nastere
prin dobāndirea acestui drept īn temeiul unui act juridic translativ de proprietate
afectat de o cauza de nulitate relativa.
139) Proprietatea rezolubila presupune existenta a doi proprietari asupra bunului .
pag. 76
-dobānditorul, proprietar sub conditie rezolutorie;
-transmitatorul, proprietar sub conditie suspensiva.
140) Ce acte juridice poate efectua un copartas cu privire la īntregul bun, fara acordul
celorlalti copartasi. pag. 78
-acte materiale cu privire la īntregul bun, cu respectarea urmatoarelor conditii:
1. sa nu stānjeneasca folosinta bunului de catre ceilalti copartasi;
2. sa nu schimbe destinatia bunului sau modul de folosire al acestuia.
-acte de conservare.
Sunt acte de conservare: īntreruperea unei prescriptii,īnscrierea unei ipoteci sau a unui privilegiu, somatia.
141) Ce fel de act juridic este partajul, potrivit Codului civil. pag. 83
Potrivit art. 786 Cod civil, partajul este un act juridic declarativ de drepturi, ceea ce
īnseamna ca fiecare dintre fostii copartasi va deveni retroactiv proprietar exclusiv al
bunului ce i-a fost atribuit, din momentul īn care s-a nascut coproprietatea.
142) Cum se clasifica servitutile dupa modul de exercitare. pag. 115
Dupa modul de exercitare:
– servituti continue,
– servituti necontinue,
143) Cum se clasifica servitutile dupa natura fondului. pag. 116
- servituti rurale -sunt cele stabilite īn folosul terenurilor
- servituti urbane - sunt acelea stabilite īn folosul cladirilor, indiferent de locul situarii
lor, īn mediul urban sau īn mediul rural .
144) Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor prezinta urmatoarele caractere
juridice. pag. 112-113
– este un drept real, avānd ca obiect casa de locuit si terenul aferent;
– este un drept temporar, deoarece dureaza pāna la iesirea din indiviziune, dar īn orice
caz cel putin un an de la deschiderea succesiunii, iar īn caz de recasatorire, sotul
supravietuitor pierde dreptul de abitatie;
– este un drept strict personal, inalienabil si insesizabil, neputānd fi cedat sau grevat īn
favoarea unei alte persoane si nici urmarit de creditorii sotului supravietuitor. Potrivit
legii, daca locuinta, daca locuinta nu-i este necesara īn īntregime sotului supravietuitor,
ceilalti mostenitori pot cere restrāngerea dreptului de abitatie si pot obtine mutarea
sotului supravietuitor īntr-o alta locuinta corespunzatoare;
– este conferit cu titlu gratuit.
145) Ce fel de act juridic este renuntarea la prescriptia achizitiva. pag. 180-181
Renuntarea la prescriptia achizitiva poate sa fie expresa sau tacita, iar renuntatorul
trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu, deoarece renuntarea este
un act de dispozitie.
146) Cum se poate invoca uzucapiunea. pag. 180
- pe cale de actiune, printr-o actiune promovata de posesor prin care acesta solicita
instantei de judecata sa constate ca a dobāndit prin uzucapiune dreptul de
proprietate asupra bunului posedat, sau
- pe cale de exceptie, prin invocarea uzucapiunii de catre pārātul posesor īn
actiunea īn revendicare formulata de adevaratul proprietar.
147) Ce acte juridice nu pot constitui just titlu. pag. 171-172
– contractele de locatiune de imobile urbane sau de arenda, de depozit, comodat, etc.;
– hotarārile judecatoresti declarative de drepturi, cum sunt cele de partaj;
– conventia de īmparteala prin care se pune capat starii de indiviziune;
– antecontractul si promisiunea unilaterala de vānzare-cumparare;
– certificatul de mostenitor
– titlul afectat de o cauza de nulitate absoluta (art.1897 din Codul Civil);
– transmisiunea pe cale de mostenire catre mostenitorul care a posedat exclusiv un
imobil din succesiune, īmpotriva celorlalti mostenitori, din cauza ca titlul pro herede ce
se invoca este, pāna la facerea īmpartelii, comun tuturor mostenitorilor.
148) Ce conditii trebuie sa īndeplineasca justul titlu. pag. 170-171
– sa nu emane de la adevaratul proprietar ; īn acest caz n-ar mai fi nevoie de
uzucapiune, deoarece actul juridic provenit de la proprietar este suficient prin el īnsusi
sa transfere dreptul de proprietate;
– sa aiba o existenta reala: un titlu putativ, care exista numai īn imaginatia posesorului
nu poate fi apt pentru uzucapiunea scurta;
– sa cuprinda cu exactitate, īn toata īntinderea sa, bunul posedat si care urmeaza sa fie
uzucapat;
– sa aiba data certa (art.1182 din Codul Civil), deoarece altfel el este inopozabil tertilor,
iar termenul de 10-20 de ani īncepe sa curga de la data certa a justului titlu;
– sa existe si sa fie dovedit separat de buna credinta;referitor la dovada justului titlu
precizam ca sunt aplicabile regulile generale de proba a actelor juridice,iar sarcina
probei incumba uzucapantului,deoarece el este cel care invoca justul titlu īn favoarea sa.
149) Īn ce cazuri are loc īntreruperea civila a prescriptiei achizitive. pag. 178-179
1. prin recunoasterea de catre posesor a dreptului adevaratului proprietar;
2. prin cererea de chemare īn judecata.
Sunt asimilate cererii de chemare īn judecata: cererea reconventionala, cererea de
interventie, cererea de chemare īn garantie.
150) Care sunt cazurile de īntrerupere naturala a prescriptiei prevazute īn art. 1864
Cod civil. pag. 173-174
1. cānd posesorul este si ramāne lipsit de folosinta bunului mai mult de un an, fie de
catre adevaratul proprietar, fie de catre o alta persoana;
2. cānd bunul asupra caruia se exercita posesia este declarat imprescriptibil ca urmare a
unei transformari a naturii si destinatiei sale.
151) Ce solutia va pronunta instanta de judecata īn cadrul unei actiuni īn revendicare
imobiliara daca numai una dintre parti are un titlu asupra imobilului. pag. 145
– īn cazul īn care reclamantul are titlu, el va cāstiga procesul daca titlul īndeplineste doua
conditii: emana de la un tert si nu de la reclamantul īnsusi, iar data certa a titlului este
anterioara datei la care pārātul a intrat in posesia bunului imobil;
– īn situatia īn care pārātul are titlu, actiunea reclamantului va fi respinsa.
152) Cine poate sa formuleze actiunea īn revendicare. pag. 14
Titularul actiunii īn revendicare nu poate fi decāt proprietarul exclusiv al bunului.
153) Īn ce termen se formuleaza actiunea īn revendicare imobiliara. pag. 143
Imprescriptibilitatea actiunii īn revendicare reprezinta o derogare de la dispozitiile
art. 1890 Cod civil, care instituie principiul ca orice drept la actiune este supus
prescriptiei extinctive, iar termenul general de prescriptie pentru actiunile reale este de
30 de ani.
154) Prin ce actiune se apara dezmembramintele dreptului de proprietate. pag. 140
Actiunea negatorie este acea actiune reala prin care reclamantul cere instantei de
judecata sa stabileasca ca pārātul nu are un anumit drept real, dezmembramānt al
dreptului de proprietate (uz, uzufruct, abitatie, servitute sau superficie) asupra bunului
aflat īn proprietatea sa si, ca atare, sa fie obligat sa īnceteze exercitarea sa nelegitima.
155) Cānd este clandestina posesia. pag. 46-47
Art. 1852 Cod civil prevede ca „ posesia este clandestina cānd posesorul o exercita pe
ascuns de adversarul sau īncāt acesta nu este īn stare de a putea sa o cunoasca. ”
Caracterele juridice ale clandestinitatii sunt urmatoarele:
este un viciu temporar, care īnceteaza atunci cānd posesia redevine publica;
este un viciu relativ, īn sensul ca poate fi invocat numai de persoanele fata de care
actele de exercitare a posesiei sunt tinute ascunse.
156) Constituie modalitate de accesiune imobiliara naturala. pag. 157
– aluviunile;
– avulsiunea;
– insulele si prundisurile;
– accesiunea animalelor.
157) Cum se clasifica actiunile posesorii. pag. 53-54
I . Actiunea posesorie generala, numita si actiunea īn complāngere
II. Actiunea posesorie speciala, numita si actiune īn reintegrare -
158) Ce este avulsiunea. pag. 157
Avulsiunea consta, conform art. 498 Cod civil, īn adaugarea la pamāntul unui
proprietar a unei parti de pamānt rupta din pamāntul altui proprietar si care poate fi
recunoscuta. Aceasta parte de pamānt va deveni proprietatea celui la pamāntul caruia sa
alipit, daca fostul proprietar nu o revendica īn termen de un an. Daca bucata de
pamānt apartine domeniului public, revendicarea este imprescriptibila.
159) Care dintre urmatoarele servituti este servitute legala. pag. 118-120
1. Servitutea privind distanta plantatiilor
2. Servitutea privind distanta lucrarilor intermediare pentru anumite constructii
3. Servitutea de vedere
4. Servitutea privind picatura stresinilor
5. Servitutea de trecere
6. Servitutile speciale :
Servitutea aeronautica
Servitutea din zona de frontiera
Servitutea prevazuta de legea apelor
Servitutea prevazuta de legea minelor
Servitutea prevazuta de transportul pe calea ferata
160) Care dintre urmatoarele servituti este servitute naturala. pag. 116-117
– servitutea de scurgere a apelor naturale;
– servitutea izvoarelor;
– granituirea;
– īngradirea proprietatii.
161) Care dintre dezmembramintele dreptului de proprietate se constituie prin
uzucapiune. pag. 101
Īn conformitate cu prevederile art. 518 Cod civil, uzufructul se poate constitui prin
lege, prin vointa omului si prin uzucapiune.
162) Care dintre dezmembramintele dreptului de proprietate se constituie prin lege.
pag. 132
Dreptul de superficie poate fi dobāndit prin uzucapiune, titlu sau lege.
163) Care dintre dezmembramintele dreptului de proprietate se constituie prin act
administrativ emis de autoritatea competenta. pag. 134
Dreptul real de folosinta reprezinta un dezmembramānt al dreptului de proprietate
privata al unitatilor administrativ-teritoriale asupra unor categorii de terenuri agricole,
constituit īn favoarea unor persoane fizice prin acte administrative individuale.
164) Ce conditii se cer īntrunite pentru a opera jonctiunea posesiilor. pag. 179
1. se pot uni doar doua sau mai multe posesii utile; ceea ce īnseamna ca nu se pot uni o
detentie precara cu o posesie utila;
2. persoana care invoca jonctiunea posesiilor, posesorul actual, trebuie sa fie un succesor
īn drepturi al posesorului precedent.
165) Care sunt modurile de dobāndire a proprietatii reglementate de Codul civil.
pag. 153 – 154
Conform art. 644 Cod civil, „dreptul de proprietate se dobāndeste si se transmite prin
succesiune, prin legate, prin conventie si prin traditiune”.
Potrivit art. 645 Cod civil, proprietatea se poate dobāndi si prin accesiune sau
incorporatiune, prin prescriptie, prin lege si prin ocupatiune.

aron-t

Numarul mesajelor : 19
Data de inscriere : 26/01/2008

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

rasunsuri dr. bunurilor

Mesaj  aron-t la data de 23/12/2008, 5:40 pm

70) Care sunt caracterele juridice ale uzufructului. pag. 99

1. Uzufructul este un drept real, fiind opozabil erga omnes
2. Uzufructul este un drept temporar
3. Uzufructul este mobiliar sau imobiliar
4. Uzufructul este un drept de folosinta
5. Uzufructul este un drept incesibil

71) Īn functie de obiectul sau, uzufructul poate fi . pag. 100

- uzufruct cu titlu particular, atunci cānd este stabilit asupra unui bun determinat;
- uzufruct cu titlu universal, atunci cānd are ca obiect o fractiune dintr-o
universalitate;
- uzufruct universal, atunci cānd are ca obiect o universalitate.

72) Ce bunuri pot forma obiectul uzufructului. pag. 101

– titlurile la purtator, deoarece pot fi identificate prin seriile si numerele lor;
– fondul de comert, ca universalitate de fapt, format din bunuri corporale si incorporale
( marfuri, materii prime, brevete de inventii, marcile de fabrica);
– terenurile proprietate privata;
– locuintele.

73) Care sunt modurile de constituire a uzufructului. pag. 101-102

dreptul de uzufruct se poate constitui numai prin vointa omului si prin
uzucapiune.

74) Ce este dreptul de uz . pag. 111

Dreptul de uz este un drept real, dezmembramānt al dreptului de proprietate, conform
caruia, titularul sau, numit uzuar, are posibilitatea de a exercita atributele posesiei si ale
folosintei asupra unui bun mobil sau imobil al altei persoane, dar numai īn masura
necesara acoperirii nevoilor personale si ale familiei sale.

75) Cum se defineste dreptul de abitatie . pag. 111

Dreptul de abitatie este un drept real, dezmembramānt al dreptului de proprietate,
conform caruia titularul are posibilitatea de a exercita atributele posesiei si folosintei
asupra unui imobil cu destinatie de locuinta, apartinānd altei persoane, dar numai
pentru satisfacerea nevoilor personale de locuit si ale familiei sale.

76) Dreptul de servitute prezinta urmatoarele caractere juridice . pag. 114

1. Servitutea este un drept real principal derivat asupra lucrului(jus in re aliena),
constituind un dezmembramānt al dreptului de proprietate;
2. Servitutea presupune doua bunuri imobile, prin natura lor, apartinānd unor
proprietari diferiti.
Imobilul īn folosul caruia apare servitutea este denumit fond dominant, iar imobilul
asupra caruia exista sarcina servitutii se numeste fond aservit.
3. Servitutea este īntotdeauna un drept imobiliar, deoarece nu poate fi stabilita decāt cu
privire la bun imobil prin natura sa.
4. Servitutea este un accesoriu al fondului dominant si o sarcina impusa fondului aservit.
Pe cale de consecinta, servitutea urmeaza soarta fondului dominant, ceea ce īnseamna ca
ea nu poate sa fie īnstrainata, ipotecata sau urmarita decāt odata cu fondul caruia
profita.
Tot astfel, servitutea se va transmite prin acte juridice odata cu fondul dominant sau cu
fondul aservit, nefiind necesara vreo mentiune expresa īn actul translativ de proprietate
cu privire la servitute.
5. Servitutea are un caracter perpetuu, fiind determinat de perpetuitatea dreptului de
proprietate asupra fondului dominant.
Cu toate acestea, servitutea se poate stinge prin neuz, la data la care partile au stabilit
prin conventia lor sau prin renuntarea la servitute de catre proprietarul fondului
dominant.
6. Servitutea este indivizibila, ceea ce īnseamna ca ea greveaza īntregul fond aservit si
profita īntregului fond dominant.
Daca bunul imobil asupra caruia poarta servitutea (fondul aservit) este proprietate
comuna, constituirea servitutii trebuie sa se faca cu consimtamāntul unanim al
titularilor, dar daca fondul dominant īn favoarea caruia se constituie servitutea,
apartine unor coproprietari, este suficient ca la īncheierea actului de constituire a
servitutii sa participe un singur coproprietar, īntrucāt aceasta profita tuturor.

77) Cum se clasifica servitutile dupa modul de constituire sau dupa originea lor.pag. 115

– servituti naturale
– servituti legale
– servituti stabilite prin fapta omului

78) Care dintre urmatoarele servituti sunt servituti legale. pag. 118-121

1. Servitutea privind distanta plantatiilor
2. Servitutea privind distanta lucrarilor intermediare pentru anumite constructii
3. Servitutea de vedere
4. Servitutea privind picatura stresinilor
5. Servitutea de trecere
6. Servitutile speciale:
Servitutea aeronautica
Servitutea din zona de frontiera
Servitutea prevazuta de legea apelor
Servitutea prevazuta de legea minelor
Servitutea prevazuta de transportul pe calea ferata

79) Ce conditii trebuie sa fie īndeplinite pentru dobāndirea unei servituti prin
uzucapiune. pag. 125-126

- servitutea sa fie continua si aparenta;
- posesia servitutii sa fie utila;
- durata posesiei sa fie de 30 de ani.

80) Prin ce actiune poate fi aparat sau īnlaturat dreptul se servitute. pag. 128-129

– actiunea confesorie de servitute, actiune petitorie reala si imobiliara exercitata de
proprietarul fondului dominant īmpotriva proprietarului fondului aservit;
– actiunea negatorie, pentru a īnlatura starea de fapt privind servitutea exercitata de
proprietarul fondului aservit;
– actiunea posesorie, exercitata atāt de proprietarul fondului dominant cāt si de
proprietarul fondului aservit

81) Dreptul de superficie are urmatoarele caractere juridice. pag. 132

1) este un drept real imobiliar
2) este un drept perpetuu
3) este un drept imprescriptibil
4) nu poate īnceta pe calea iesirii din indiviziune
5) poate fi integral sau poate fi partial

82) Dreptul de superficie se stinge īn urmatoarele moduri. pag. 134

a) prin disparitia (pieirea sau desfiintarea) totala a constructiei, plantatiei sau lucrarii;
b) prin confuziune, cānd o persoana (proprietarul terenului, superficiarul ori un tert)
dobāndeste dreptul de proprietate atāt asupra terenului cāt si asupra constructiei,
lucrarii ori plantatiei existente pe teren.

83) Cum se exercita dreptul de superfcie. pag. 133-134

posesia, folosinta si dispozitia īn
integralitatea lor.

84) Actiunile de carte funciara sunt urmatoarele. pag. 225-228

A. actiunea īn prestatie tabulara;
B. actiunea īn rectificarea īnscrierilor īn cartea funciara.

85) Ce caractere juridice prezinta actiunea īn prestatie tabulara. pag. 138-139

- reala, deoarece apara īnsusi dreptul real dobāndit de reclamant, opozabil inter partes, īnsa
inopozabil erga omnes;
- principala, īntrucāt nu poate fi promovata decāt pe cale principala;
- īn realizare, deoarece reclamantul urmareste obligarea pārātului (īnstrainatorul sau
constituitorul dreptului real), sa predea īnscrisul necesar pentru intabularea sau īnscrierea
provizorie;
- cu caracter conservator, īntrucāt tinde la pastrarea si consolidarea dreptului real dobāndit,
motiv pentru care poate fi promovata si de o persoana incapabila;
- imprescriptibila, caracter care rezulta din dispozitiile art. 29 alin. 4 din Legea nr. 7/1996,
modificata prin Legea nr. 247/2005, care prevede ca dreptul la actiunea īn prestatie tabulara
este imprescriptibil

86) Actiunea īn prestatie tabulara. pag. 137-138

Actiunea īn prestatie tabulara este acea actiune prin care dobānditorul unui drept real imobiliar
solicita instantei obligarea pārātului de a preda īnscrisul necesar pentru īnscrierea īn cartea
funciara, daca este singurul exemplar doveditor, iar īn caz contrar sa dispuna īnscrierea īn cartea
funciara.
Actiune īn prestatie tabulara este o actiune reala, principala, īn realizare de drepturi, caracter
conservator si imprescriptibila.
???????????

87) Care este regimul juridic al terenurilor proprietate privata conform Titlului X din
Legea nr. 247/2005. pag. 200

Terenurile proprietate privata,indiferent de destinatia si titularul lor, sunt si ramān īn
circuitul civil. Ele pot fi īnstrainate si dobāndite liber prin oricare din modurile
prevazute de lege, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi.
35
Terenurile cu sau fara constructii, situate īn intravilan si extravilan, indiferent de
destinatia sau de īntinderea lor, pot fi īnstrainate si dobāndite prin acte juridice īntre vii,
īncheiate īn forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute .

88) Exproprierea este guvernata de urmatoarele principii. pag. 90-91

1. Existenta unei cauze de utilitate publica
2. Existenta unei despagubiri drepte si prealabile
3. Exproprierea se dispune si despagubirea se stabileste prin hotarāre judecatoreasca

89) Care sunt conditiile cerute pentru a se produce exproprierea. pag. 92-94

– existenta unei declaratii de utilitate publica;
– existenta unei publicitati speciale;
– existenta unei juste si prealabile despagubiri.

90) Proprietarul imobilului expropriat are urmatoarele drepturi. pag. 94-95

1.dreptul de a cere retrocedarea imobilului expropriat;
2.dreptul de preemtiune la cumpararea imobilului.

91) Īn materia circulatiei juridice a bunurilor imobile, sistemul Codului civil a
consacrat urmatoarele principii. pag. 192

principiul libertatii contractuale
si principiul consensualismului.

92) Ce este discontinuitatea, ca viciu al posesiei. pag. 45-46

posesia este discontinua cānd posesorul o exercita īn mod
neregulat, adica cu intermitente anormale.

93) Care sunt caracterele juridice ale clandestinitatii, ca viciu al posesiei. pag. 47

este un viciu temporar, care īnceteaza atunci cānd posesia redevine publica;
este un viciu relativ, īn sensul ca poate fi invocat numai de persoanele fata de care
actele de exercitare a posesiei sunt tinute ascunse.

94) Dreptul de proprietate prezinta urmatoarele caractere juridice. pag. 56-60

1. Drept absolut
2. Drept exclusiv
3. Drept perpetuu
4. Drept al carui continut si limite sunt stabilite de lege

95) Ce bunuri pot forma obiectul posesiei. pag. 40

Posesia are ca obiect numai bunuri corporale, individual determinate, aflate īn
circuitul civil.

96) Actiunea īn revendicarea unui bun mobil este imprescriptibila cānd se introduce
īmpotriva urmatoarelor persoane. pag. 146-150
Actiunea īn revendicare este imprescriptibila impotriva tertului dobānditor de reacredinta,
a autorului furtului sau a gasitorului bunului .

97) Ce caractere juridice prezinta actiunea īn revendicare mobiliara. pag. 141-142

Actiunea īn revendicare este actiunea reala petitorie prin care reclamantul solicita
instantei de judecata sa-i recunoasca dreptul de proprietate asupra unui bun determinat si
sa-l oblige pe pārāt la restituirea posesiei bunului.
Actiunea īn revendicare este o actiune reala, petitorie si imprescriptibila.

98) Prin ce se caracterizeaza dreptul de proprietate publica. pag. 63

1.Drept inalienabil
2. Drept imprescriptibil
3. Drept insesizabil

99) Prin ce se caracterizeaza dreptul de proprietate privata. pag. 60-61

caracter absolut;
caracter exclusiv;
caracter perpetuu.

100) Ce bunuri formeaza obiectul proprietatii comune pe cote-parti fortata si perpetua .
pag. 83

Proprietatea comuna pe cote-parti fortata si perpetua poarta asupra unui bun care,
prin natura sa este folosit īn mod permanent de doua sau mai multe persoane, fara
posibilitatea de a fi partajat.
Bunurile care alcatuiesc obiectul proprietatii comune fortate si perpetue constituie
accesoriul altor bunuri principale ce se afla īn proprietate exclusiva.

101) Ce trasaturi prezinta titlul īn materia actiunii īn revendicare imobiliara.
pag. 144-145

Prin titlu īn materia revendicarii imobiliare se īntelege actul juridic, jurisdictional
sau administrativ, cu efect constitutiv, translativ sau declarativ de proprietate care da
nastere unei prezumtii relative de proprietate īn favoarea persoanei care īl invoca.

102) Pentru ca posesorul sa pastreze fructele produse de bunul posedat se cer īndeplinite
urmatoarele conditii. pag. 151

Posesorul de buna credinta, adica cel care nu a cunoscut viciul titlului sau, va putea sa
retina fructele percepute pāna la data introducerii actiunii īn revendicare de catre
adevaratul proprietar (art. 485 Cod civil).

103) Care este sanctiunea actelor juridice īncheiate cu īncalcarea principiului
inalienabilitatii dreptului de proprietate publica. pag. 63

Bunurile apartinānd dreptului de proprietate publica nu pot fi īnstrainate nu pot
forma obiectul unor garantii reale (gaj, ipoteca), sub sanctiunea nulitatii absolute a
actelor juridice avānd ca obiect īnstrainarea sau grevarea cu o sarcina reala.

104) Cine sunt titularii dreptului de administrare. pag. 67-68

- regiile autonome;
- prefecturile;
- autoritatile publice centrale si locale cu personalitate juridica (ministere, consilii
judetene, consilii locale);
- institutiile publice de interes national, judetean sau local.

105) Titularul dreptului de administrare. pag. 68

Titularul dreptului de administrare poate sa posede, sa foloseasca bunul si sa dispuna
de acesta, īn conditiile actului prin care i-a fost dat bunul īn administrare.

106) Ce este dreptul de concesiune. pag. 67

Contractul deconcesiune este acel contract īncheiat īn forma scrisa prin care o
autoritate publica, denumita concedent, transmite, pe o perioada determinata, unei
persoane, denumite concesionar, care actioneaza pe riscul si raspunderea sa, dreptul si
obligatia de exploatare a unui bun proprietate publica īn schimbul unei redevente.

107) Ce bunuri formeaza obiect al exproprierii. pag. 91

Obiectul exproprierii īl constituie bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice sau
persoanelor juridice cu sau fara scop lucrativ, precum si cele aflate īn proprietatea
privata a comunelor, municipiilor si judetelor.

108) Exproprierea produce urmatoarele efecte. pag. 94-95

– transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse exproprierii īn
patrimoniul expropriatorului;
– imobilul expropriat trece īn proprietatea publica liber de orice sarcini;
– stingerea dezmembramintelor dreptului de proprietate: uzul, uzufructul, abitatia si
superficia;
– stingerea drepturilor personale dobāndite de alte persoane asupra imobilului
expropriat, cum ar fi cum ar fi cele rezultate dintr-un contract de locatiune sau un
contract de comodat;
– subrogatia reala cu titlu particular: ipoteca si privilegiul imobiliar se stramuta de
drept asupra despagubirilor stabilite, iar odata ce despagubirea a fost stabilita,
creditorul ipotecar nu mai poate proceda la executarea silita a imobilului respectiv.

109) Care este durata maxima a dreptului de uzufruct constituit īn favoarea unei
persoane juridice. pag. 99

Cel mai tārziu dupa 30 de ani, daca titularul este o persoana juridica (art.559 Cod
civil).

aron-t

Numarul mesajelor : 19
Data de inscriere : 26/01/2008

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

continuare

Mesaj  aron-t la data de 23/12/2008, 5:41 pm

110) Īn materia uzucapiunii. pag. 168

Codul civil romān de la 1864 reglementeaza doua forme ale uzucapiunii:
1. una generala, de drept comun pentru īmplinirea careia nu este necesara decāt o
posesie obisnuita exercitata pe durata a 30 de ani;
2. una speciala, pentru care termenul este redus la 10 pāna la 20 de ani, avānd īn vedere
calitatile cerute posesiei, respectiv de a fi fost exercitata cu buna – credinta, īn temeiul
unui just titlu.

111) Care sunt drepturile uzufructuarului. pag. 103-104

1. Dreptul de a cere predarea īn folosinta a bunului
2. Dreptul de a folosi bunul si de a-i culege fructele
3. Dreptul de a exercita prerogativele pe care i le confera constituirea uzufructului
4. Dreptul de a folosi actiunile posesorii pentru apararea uzufructului.

112) Īn timpul exercitarii dreptului de uzufruct, uzufructuarul are urmatoarele
obligatii. pag. 105-106

a) Sa se foloseasca de bun ca un bun proprietar (art. 541 Cod civil); obligatie din care
decurge īndatorirea de a īntretine lucrul īn buna stare, avānd sarcina de a face
reparatiile de īntretinere, cu precizarea ca reparatiile importante sunt īn sarcina
nudului proprietar (art. 545 – 547 Cod civil).
b) Sa aduca la cunostinta nudului proprietar orice īncalcari sau uzurpari ale dreptului
acestuia (art. 545 Cod civil) care pot sa provina din partea unui tert prin intentarea unei
actiuni īn revendicare, a unei actiuni īn granituire sau a unei actiuni posesorii.
Daca nu-si īndeplineste aceasta obligatie, uzufructuarul va plati toate daunele suferite de
proprietar, ca si cum ele ar fi autorul acestora (art. 554 Cod civil).
c) Sa respecte si sa continue modul de folosire stabilit de proprietar, īn sensul de a folosi
lucrul īntocmai ca si proprietarul lucrului (art. 517 Cod civil).
d) Sa suporte anumite cheltuieli si sarcini ale lucrului (art. 548 – 549 Cod civil), cum ar
fi plata taxelor si a impozitelor, cheltuielile pentru obtinerea recoltelor etc.

113) La īncetarea uzufructului, uzufructuarul are urmatoarele obligatii. pag. 106

a) Sa restituie bunul care a facut obiectul uzufructului, īn natura si īn starea īn care se
gasea ca la momentul constituirii uzufructului.
b) Sa restituie bunuri de aceeasi cantitate, calitate si valoare sau, dupa caz, echivalentul
lor banesc īn cazul īn care obiectul uzufructului l-au constituit bunuri consumptibile.
Pieirea acestor bunuri, indiferent de motiv, nu-l exonereaza pe uzufructuar de
obligatia de restituire, potrivit principiului genera non pereunt.
c) Obligatia de a plati nudului proprietar despagubiri īn caz de pierire sau deteriorare
din culpa a bunului.

114) Uzufructul se stinge īn urmatoarele cazuri. pag. 107-109

1) Moartea uzufructuarului, deoarece uzufructul este un drept temporar si cel mult
viager.
2) Expirarea termenului pentru care a fost constituit.
3) Consolidarea sau īntrunirea īn aceeasi persoana a calitatilor de proprietar si
uzufructuar.
4) Renuntarea uzufructuarului.
5) Neuzul sau prescriptia extinctiva
6) Uzucapiunea sau prescriptia achizitiva īn favoarea unui tert.
7) Pieirea totala a lucrului.
Cool Abuzul de folosinta (art. 558 Cod civil).
9) Rezolvirea, revocarea sau anularea titlului prin care s-a constituit uzufructul ori a
dreptului celui ce a constituit uzufructul,
10) Exproprierea imobilului.

115) Renuntarea uzufructuarului la uzufruct se poate face. pag. 108

Uzufructuarul poate renunta la dreptul sau fie īn mod unilateral, fie īn mod
conventional, iar renuntarea poate fi expresa sau tacita. (conform art. 561 din Codul
Civil).

116) Care sunt efectele stingerii uzufructului. pag. 109-110

Odata cu stingerea uzufructului, uzufructuarul este obligat sa restituie nudului
proprietar bunul ce a facut obiectul dreptului de uzufruct, cu exceptia cazurilor īn care
uzufructul s-a stins prin consolidare, prin pieirea totala a lucrului fara culpa
uzufructuarului, prin uzucapiunea bunului de catre un tert ori prin expropriere.
De regula, restituirea se face de buna voie, īn starea īn care bunul a fost primit de la
proprietar.
Pe cale de exceptie, bunurile mobile care se uzeaza, se restituie īn starea īn care se afla
īn momentul īncetarii uzufructului (art. 528 Cod civil).
Daca uzufructuarul refuza restituirea bunului, nudul proprietar are la īndemāna
actiunea īn revendicare sau actiunea personala.
Īn cazul īn care uzufructul a avut ca obiect bunuri consumptibile (quasi-uzufructul), se
restituie bunuri de aceeasi natura, calitate si cantitate ori se restituie pretul lor (art. 526
Cod civil).
Odata cu lucrul, uzufructuarul are obligatia de a restitui si fructele naturale si
industriale pe care, eventual, le-a perceput dupa stingerea dreptului de uzufruct.
Atunci cānd bunul a pierit sau s-a deteriorat din culpa uzufructuarului, acesta are
obligatia de a plati despagubiri pentru daunele produse.
Īn cazul bunurilor mobile care au suferit deteriorari ca urmare a folosintei normale a
acestora, uzufructuarul nu mai are obligatia de a plati despagubiri (art. 528 Cod civil).
Uzufructuarul are dreptul sa pretinda nudului proprietar sa-i restituie sumele de bani
pe care le-a platit pentru el, īn schimb, uzufructuarul nu va putea pretinde despagubiri
pentru īmbunatatirile pe care le-a adus lucrului, chiar daca au sporit valoarea acestuia.

117) Care sunt obligatiile coproprietarilor. pag. 80

Coproprietarii sunt obligati, īn raport cu cota – parte din dreptul de proprietate, sa
suporte cheltuielile si datoriile ocazionate de īntretinerea, conservarea si administrarea
bunului comun.

118) Dreptul de uzufruct prezinta urmatoarele caractere juridice. pag. 99

1. Uzufructul este un drept real, fiind opozabil erga omnes, inclusiv proprietarului, iar
cānd obiectul sau īl reprezinta bunuri corporale, confera titularului dreptul de urmarire
si dreptul de preferinta.
2. Uzufructul este un drept temporar, deoarece se stinge cel mai tārziu la moartea
uzufructuarului daca acesta este o persoana fizica (art.557 Cod civil) sau cel mai tārziu
dupa 30 de ani, daca titularul este o persoana juridica (art.559 Cod civil).
Dreptul de uzufruct poate fi constituit atāt pe o durata de timp determinata cāt si pe
durata vietii uzufructuarului (uzufructul viager).
3. Uzufructul este mobiliar sau imobiliar, īn raport cu bunurile asupra carora a fost
constituit.
4. Uzufructul este un drept de folosinta, deoarece uzufructuarul dobāndeste dreptul de a
īntrebuinta lucrul si de a-i culege fructele.
Uzufructuarul dobāndeste beneficiul uzufructului (emolumentul), adica avantajele
economice pe care acest drept le confera.
5. Uzufructul este un drept incesibil, ceea ce īnseamna ca nu se poate transmite prin acte
juridice. Uzufructuarul poate transmite numai emolumentul uzufructului (art. 534 Cod
civil) fara sa-si piarda calitatea de titular al dreptului real de uzufruct. Īn acest caz,
dobānditorul va folosi bunul cu titlu de drept personal, titular al dreptului real de
uzufruct ramānānd uzufructuarul.

119) Care sunt drepturile nudului proprietar. pag. 106-107

1. Dreptul de a dispune de lucru, dar cu respectarea prerogativelor ce revin
uzufructuarului. Astfel, el va putea sa īnstraineze nuda proprietate (sa o vānda, sa o
doneze), dar noul proprietar sau noul titular al unui drept real asupra lucrului ce
formeaza obiectul uzufructului, nu va putea intra īn folosinta lucrului sau a dreptului
decāt dupa īncetarea uzufructului.
Avānd dreptul de dispozitie, nudul proprietar poate sa greveze lucrul cu sarcini reale,
īnsa acestea nu se vor putea īntinde asupra deplinei proprietati decāt dupa stingerea
uzufructului.
2. Sa-si īnsuseasca productele lucrului, deoarece consumānd substanta lucrului,
productele, spre deosebire de fructe, nu se cuvin uzufructuarului.
3. Sa exercite īn justitie toate actiunile prin care sa-si apere dreptul sau de
proprietate(actiunea īn revendicare, actiunea īn granituire, actiunea negatorie, actiunea
pentru constatarea unei servituti, actiunea pentru iesirea din indiviziune).
120) Care sunt obligatiile nudului proprietar. pag. 107

1. Obligatia de a-l garanta pe uzufructuar īmpotriva evictiunii
2. Obligatia de a nu-l stānjeni pe uzufructuar īn exercitiul drepturilor sale.

121) Ce acte poate sa efectueze uzufructuarul īn temeiul dreptului de folosinta. pag. 103

acte de conservare si de administrare asupra bunului.
si acte de dispozitie materiala cu privire la bun, cu precizarea ca potrivit art. 539 alin. 2 Cod civil nu are dreptul la despagubiri de la
proprietar pentru sporul de valoare adus bunului.

122) Cine poate avea calitatea de titular al dreptului de uz. pag. 111

Titularul dreptului de uz nu poate fi decāt o persoana fizica.

123) Cine poate fi titularul dreptului de abitatie. pag. 111

Titularul dreptului de abitatie poate fi numai o persoana fizica, dreptul avānd caracter
personal.

124) Īn materia dreptului de servitute, proprietarul fondului dominant are urmatoarele
obligatii. pag. 127-128

– sa exercite servitutea numai īn limitele prevazute de lege sau de titlul sau. Īn caz
contrar, proprietarul fondului aservit poate sa solicite oprirea executarii lucrarilor si
obligarea la plata de daune-interese.
– sa nu modifice caracterul servitutii;
– sa nu schimbe locul de exercitare a trecerii stabilit prin actul de constituire a
servitutii;
– sa nu utilizeze servitutea īn alt scop decāt acela pentru care i-a fost recunoscut dreptul
de servitute;
– sa nu faca nimic de natura a agrava situatia fondului aservit.

125) Care sunt cauzele generale de stingere a servitutilor. pag. 129

– pieirea fondului aservit, care stinge servitutea prin lipsa obiectului servitutii (de pilda
cazul darāmarii unei cladiri);
– renuntarea la exercitiul servitutii de catre titularul ei, proprietarul fondului dominant;
– revocarea, rezolutiunea sau anularea dreptului celui care a constituit servitutea sau a
titlului constitutiv, īn virtutea regulii „resoluto jure dantis, rezolvitur jus accipientis”;
– expirarea termenului, īn cazul īn care prin actul constitutiv s-ar fi prevazut un
asemenea termen si acesta s-a īmplinit.

126) Servitutile constituite prin fapta omului se sting prin neuz sau prescriptie extinctiva
daca nu se exercita timp de. pag. 129-130

30 de ani.

127) Care sunt cauzele speciale de stingere a servitutilor. pag. 129-130

– imposibilitatea materiala de exercitare a servitutii, cum ar fi, de exemplu, īncetarea
dreptului de trecere la o fāntāna daca aceasta a secat datorita lucrarilor de canalizare a
strazii. (Aceasta cauza reprezinta, de fapt, o suspendare a exercitarii servitutii, deoarece,
odata cu disparitia cauzei care a īmpiedicat exercitarea sa, servitutea renaste, daca nu
au trecut 30 de ani (art.640 Cod civil);
– neuzul sau prescriptia extinctiva: conduce la stingerea servitutii daca nu a fost
exercitata timp de 30 de ani. Este o cauza speciala de stingere care se aplica la toate
servitutile constituite prin fapta omului.

128) Care sunt drepturile proprietarului fondului aservit īn materia dreptului de
servitute. pag. 128

– sa īnstraineze sau sa greveze cu sarcini reale bunul asupra caruia poarta servitutea,
fara sa aduca atingere exercitiului dreptului de servitute;
– sa pretinda despagubiri pentru prejudiciul cauzat prin exercitarea abuziva a dreptului
de servitute;
– sa ofere proprietarului fondului dominant un alt loc asupra caruia sa poarte
servitutea, daca aceasta a devenit prea īmpovaratoare pentru el;
– sa renunte la fondul sau la dispozitia proprietarului fondului dominant, pentru a se
elibera de suportarea cheltuielilor necesare pentru pastrarea si exercitarea servitutii
asumate prin titlu.

129) Pentru constituirea unei servituti prin destinatia proprietarului, trebuie īndeplinite
urmatoarele conditii. pag. 126


– cele doua fonduri sa fi apartinut la origine aceluiasi proprietar;
– starea aparenta de servitute sa fi fost facuta de proprietarul originar anterior al celor
doua proprietati;
– cele doua fonduri sa fie despartite ulterior īntre doi proprietari, adica sa se īnstraineze
sau sa se transmita prin mostenire un fond, iar actul de īnstrainare (mostenire) sa nu
contina nici o clauza de stingere a servitutii.

130) Cum se dobāndeste, īn temeiul legii, dreptul de superficie. pag. 133

Īn temeiul legii, dreptul de superficie se dobāndeste atunci cānd sotii construiesc pe
terenul bun propriu al unuia dintre ei. Potrivit art. 30 din Codul familiei, bunurile
dobāndite de oricare dintre soti īn timpul casatoriei sunt bunuri comune. Ca atare,
constructia, lucrarea sau plantatia va deveni proprietate comuna devalmasa a ambilor
soti, iar terenul va ramāne proprietatea exclusiva a sotului care-l avea ca bun propriu.
Pe acest teren se va constitui un drept de superficie al carui titular va fi celalalt sot
(neproprietar al terenului).

aron-t

Numarul mesajelor : 19
Data de inscriere : 26/01/2008

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Dreptul bunurilor An II semI 2008-2009

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum